luni, 9 iulie 2012

Vacanta

Da, vacanta, pana saptamana viitoare, luni. Cand, probabil, voi povesti cate ceva despre ceapa...

miercuri, 4 iulie 2012

Tarate de grau


O lingura de tarate se amesteca cu putin lapte cat sa devina o pasta groasa. Se intinde pe fata si se lasa 15 min. Se clateste cu multa apa.
O lingura de tarate si una de migdale, macinate fin, se umezesc cu apa. Se aplica pe fata si se maseaza cu degetele. Se spala cu apa calda.
O lingura de tarate se amesteca cu una de lapte praf. Se umezeste pielea dupa care se maseaza cu aceasta masca de tip gomaj. La sfarsit se clateste cu apa din abundenta.
O piersica bine coapta se curata de coaja si se zdrobeste. Se amesteca cu o lingurita de tarate si una de ulei aromat. Se intinde pe fata si dupa 20 min se indepateaza cu apa calda.
Un galbenus de ou se freaca cu o lingurita de ulei aromat. Se adauga o lingura de tarate. Se aplica pe pielea curata si se lasa 20 min.
In cazul parului gras, se maseaza pielea capului cu doua linguri de tarate.

Taratele de grau au actiune abraziva si exfolianta. Stimuleaza circulatia sangelui, netezesc tenul, il invioreaza si ii redau prospetimea. Absorb excesul de sebum si regleaza cantitatea secretata.
Vitaminele pe care le contin feresc pielea de imbatranire prematura.

marți, 3 iulie 2012

Cartofi neprajiti


Cu surprindere am aflat ca, in afara de valoarea sa alimentara, cartoful are anumite calitati datorita carora poate fi folosit in cosmetica.
Cartoful (Solanum tuberosum) din familia Solanaceae este o planta erbacee, perena care se cultiva pentru consumul tuberculilor. Originea sa este in America de Sud unde era cunoscut cu 8.000 ani in urma. In Europa a fost adus de conchistadorii spanioli.


Cartoful contine apa cca 80%, amidon, carotenoizi, proteine, substante minerale (calciu, cupru, fier, fosfor, magneziu, mangan, potasiu) si vitamine (A, B1, B2, B5, B6, C).
Are actiune antioxidanta, cicatrizanta, emolienta si hidratanta. Din acest motiv, curata tenul gras si seboreic, netezeste tenul ridat, trateaza cosurile, crapaturile pielii, eczemele si iritatiile, calmeaza ochii umflati.
Pentru toate acestea, il putem aplica sub forma de cataplasme cu tuberculi cruzi si rasi sau comprese cu suc proaspat stors. 

Din cartof se extrage amidonul care, datorita proprietatilor absorbante si de reglare a vascozitatii, intra in compozitia diverselor produse cosmetice. 

Atentie, cand sunt verzi, tuberculii contin alcaloizi toxici!

luni, 2 iulie 2012

Lamaia de vineri


Din cauza unor defectiuni tehnice – pana de curent – lamaia care trebuia postata vineri s-a mutat luni.
Asadar, lamaia (Citrus limonum), din familia Rutaceae este un arbust originar din estul Indiei, care se cultiva in bazinul mediteranean si regiunile subtropicale. Are inaltine de 1.5 – 4 m, infloreste in perioada februare – aprilie, florile sunt galbene cu nuante pupurii, fructele se cheama hesperide, sunt verzi cand sunt crude si galbene la maturitate.

Lamaia contine peste 80% apa, vitamina C atat in pulpa cat si in coaja, vitaminele A, B, D, E, PP, saruri minerale (calciu, magneziu, potasiu).
Principiile sale active ii confera proprietati antibacteriene, antivirale, antiseptice, astringente, calmante, cicatrizante, depurative, fortifiante, sedative si vitaminizante.
Medical, lamaia este un remediu foarte bun impotriva infectiilor cailor respiratorii superioare, stimulent al secretiilor digestive, adjuvant in tratamentul hepatitei, bolilor reumatice si al tulburarilor de circulatie.  

In cosmetica, datorita proprietatilor astringente si regenerante se foloseste, in principal, pentru curatarea tenului gras si seboreic. In afara de aceasta, invioreaza tenul ofilit, vindeca herpesul, negii, eruptiile tegumentare, albeste pielea si indeparteaza petele (cerneala, vopsea de oua, sfecla etc), fortifica unghiile si stimuleaza cresterea parului.
Pentru ingrijirea mainilor, se freaca pielea cu felii de lamaie.
Dintii se albesc daca sunt frecati tot cu felii de lamaie.
Pistruii si petele se atenueaza daca sunt stersi cu suc de lamaie.
Tenul gras se curata cu o masca din sucul unui lamai amestecat cu o lingura de miere. Se tine pe fata timp de 15 min dupa care se spala cu apa calduta.
Parul gras se limpezeste cu sucul a doua lamai diluat intr-un litru de apa.
Pielea de pe gat si decolteu isi mentine elasticitatea daca se sterge cu suc de lamaie. Dupa 10 min se spala si se unge cu ulei aromat.
Porii mariti se inchid cu ajutorul unei masti facute dintr-o lingura de suc de lamaie si un galbenus de ou.


Inghetata de lamaie se face din 300 g zahar, 70 ml apa si sucul a 6 lamai. Din zahar si apa se fierbe un sirop gros care se amesteca cu zeama lamailor si apoi se pune la inghetat.
Zeama unei jumatati de lamaie se amesteca cu 2 linguri de zahar, 40 ml rom, 50 ml cafea rece, 40 ml apa carbogazificata. Se obtine un cocteil de lamaie.   
Incercati o limonada dintr-o lamaie, 200 g zahar, 6 pahare cu apa rece, cateva frunze de menta taiate si o bucatica de scotisoara sfaramata.
Sa aveti pofta!    

joi, 28 iunie 2012

Zarzăre


Impresionată de bogăţia fructelor corcoduşului din curte, azi vroiam să scriu câte ceva despre beneficiile lui cosmetice. Din păcate, nimeni nu a fost interesat de o asemenea abordare şi am găsit ceea ce ştiam şi eu, anume că ar fi materie primă pentru licoarea tradiţională ţuică şi ocazional pentru suc, sirop, compot şi gem. 
Pentru cine nu ştie, corcoduşele verzi dau un gust deosebit ciorbelor de primăvară. Mama chiar le fierbe, le pasează, le pune în sticle bine închise şi le foloseşte pe timpul iernii când ne săturam de atâta zeamă de varză.


Aşadar, corcoduşul (Prunus cerasifera), din familia Rosaceae, este printre primii arbori care înfloresc primăvara. Se cultivă dar, în general, creşte în mod spontan în toate regiunile ţării. Este unul din cei mai răspândiţi portaltoi. Are înălţime de până la 8 m, flori albe sau roz, frunze de la verde la maro-roşiatic. Fructul este o drupă sferică de culoare galbenă, roz, portocalie, roşie sau brună.
Corcoduşele conţin apă (cca. 90 %), proteine, celuloză, vitamine (A, complex B, C), pectine, substanţe minerale (calciu, fier, fosfor, magneziu şi potasiu).
Sunt bogate în vitamina A (un antioxidant puternic care neutralizează radicalii liberi, stimulează creşterea oaselor şi reglează funcţiile hormonale) şi vitamina C (tot un antioxidant puternic cu rol în reducerea stresului, vindecarea afecţiunilor respiratorii, diminuarea proceselor inflamatorii, combaterea anemiei).
Asupra întregului organism corcoduşele au acţiune fortifiantă, revigorantă, tonifiantă, uşor laxativă, calmantă. Sucul este recomandat în curele de slăbire. Compresele cu suc de corcoduşe au efect cicatrizant.

Cum tinereţea şi frumuseţea vin şi din ceea ce mâncam nu doar din ce tratamente cosmetice aplicăm, pot să spun că toate vitaminele şi mineralele conţinute de corcoduşe au efecte benefice asupra tenului nostru.
În plus, eu voi încerca o mască din corcoduşe coapte bine, zdrobite şi amestecate cu o lingură de miere şi un strop de ulei aromat. 
Şi un compot de zarzăre numai bun pentru temperaturi ca cele prognozate săptămâna viitoare!

miercuri, 27 iunie 2012

Coacăze


Înainte să plec la serviciu, am trecut din nou pe la zmeurul din curte să-i spun bună dimineaţa şi să mă bucur de roadele sale dulci şi parfumate. Alături de el, coacăzul încerca să prindă cât mai mult soare ca să-şi coacă şi el fructele.


Coacăzul negru (Ribes nigrum), din familia Grossulariaceae, este un arbust cu origine în regiunile nordice, are forma de tufă şi înălţime de până la 2 m, creste atât cultivat cât şi spontan prin păduri, tufărişuri, lunci şi marginea grădinilor. Înfloreşte în aprilie – mai iar fructele se maturizează în iulie. Au culoare neagră cu pete galbene şi formă sferică cu diametrul de cca 1 cm. Conţin minerale şi vitamine dintre care 300 mg % potasiu şi 150 mg % vitamina C.

În fitoterapie, se utilizează frunzele (ameliorează sindroamele inflamatorii şi alergice), fructele (previn accidentele vasculare şi întăresc acuitatea vizuală) şi seminţele (uleiul tratează afecţiunile coronariene, diabetul, dereglările ciclului menstrual, hipertensiunea).

Coacăzele se folosesc în cosmetică sub formă de extract sau ulei şi intră în compoziţia cremelor antirid, a loţiunilor pentru ten uscat, a loţiunilor pentru tonifierea firelor de păr, a cremelor calmante a arsurilor solare.

Pentru împrospătarea tenului se prepară o mască din două linguri coacăze care se zdrobesc şi se amestecă cu o lingură de miere de tei. Se aplică pe faţă, gât şi decolteu, se lasă 20 min şi se clăteşte cu apă minerală. Vitaminele conţinute de mască netezesc ridurile fine şi catifelează pielea. Pentru hidratare se poate adăugă o lingură de smântână.
 Pielea mâinilor se întreţine cu un macerat din două linguri de frunze mărunţite şi lăsate în  apă caldă 24 ore. Se strecoară şi se pun comprese cu tifon steril.   

Ca şi zmeurul, coacăzul ne dă fructe pentru îngheţată, dulceaţă, gem, prăjituri, alcoale. Aştept cu nerăbdare să se coacă….